TUDOR ARGHEZI

TUDOR ARGHEZI
(1880-1967)

Table with 2 columns and 21 rows
1880, 23 mai
Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau Arghezi e explicat de catre scriitor în legatura cu Argesis (numele vechi al râului
Arges).
1891-1896
Cursurile liceului Sf. Sava.
1896
Debut literar sub influenta "magistrului" Macedonski, în Liga ortodoxa, semnând Ion Theo.
1900-1904
Poetul e câtiva ani calugar la Cernica.
1905-1910
Calatorie în strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva,
unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si câstige existenta, lucreaza într-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice.
În 1909 viziteaza Italia.
1912-1916
Revine în România. La Facla, Viata româneasca, Teatru, Rampa publica versuri, pamflete, articole polemice s.a.
1918-1919
În timpul realizarii României Mari, e închis doi ani, împreuna cu 11 ziaristi si scriitori (între care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat
de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea României.
1927
Apare cu mare întârziere prima sa carte de poezie Cuvinte potrivite.
1928
Sub directia sa, apare ziarul Bilete de papagal.
1929
Prima carte în proza Icoane de lemn.
1931
Placheta de versuri Flori de mucigai legata, ca si Poarta neagra, de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul în proza Cartea cu jucarii,
inaugurând o directie secundara în creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: Cântec de adormit Mitzura, Buruieni,
Martisoare, Prisaca, Zdreanta s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor.
1934
Romanul Ochii maicii Domnului (dragostea materna si devotamentul filial).
1935
Versuri de seara
1936
Cimitirul Buna-Vestire, roman.
1939
Hore, volum de versuri
1942
Romanul Lina, de fapt lung poem în proza.
1943
Sub genericul Bilete de papagal (ziarul Informatia zilei) publica îndeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 sept., apare
exceptionalul pamflet Baroane, atacând pe ambasadorul german von Killinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e închis la Bucuresti si în lagarul
de la Tg. Jiu.
1944
Iese din lagar.
1944-1967
În anii "dictaturii proletariatului", dupa o perioada de retinere, este "reabilitat", distins cu titluri si premii, ales membru al Academiei Române, sarbatorit
ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje în regimul comunist, ca si Sadoveanu, colaborând cu autoritatile si scriind poezii sociale
pe placul acestora. Publica poemul 1907- peisaje, Cântare omului, Stihuri pestrite, Poeme noi, Cu Bastonul prin Bucuresti.
1966
Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva.
1967
Moare si el, fiind înmormântat, alaturi de Paraschiva, în gradina casei din str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, întretinut de fiica
sa Mitzura.