THEODOR ROGALSKI

Theodor Rogalski
(1901 - 1954)

A fost pianist si dirijor deosebit de talentat, profesor la fel de inzestrat, orchestrator cu o fantezie bogata si, mai cu seama, compozitor cat se poate
de valoros. Din pacate, viata-i s-a frant devreme si departe de tara (2 februarie 1954, Zurich), inainte de a fi putut da intreaga masura a capacitatilor
sale creatoare.

A facut studii muzicale temeinice in Bucurestiul natal (Conservator, 1919-1920, cu Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi, Dimitrie Cuclin), la Leipzig (1920-1923,
cu Siegfried Karg-Elent, Wunsche), la Schola Cantorum din Paris (1924-1926, cu Vincent d'Indy, Maurice Ravel). A fost corepetitor la Opera Romana (1926-1930),
dirijor al Orchestrei Radio (1930-1951) si al Filarmonicii (1950-1954), director artistic si director al Ansamblului Perinita (1950-1952), profesor de
orchestratie la Conservator (1950-1954). Ca pianist a sustinut multe recitaluri camerale (a fost foarte apreciat duoul pianistic Rogalski - Silvestri);
ca dirijor a aparut in fruntea orchestrelor romanesti si straine, a realizat inregistrari discografice (la firmele Odeon, Pathe, His Master's Voice, Columbia).
A orchestrat o cantitate impresionanta de piese din cele mai diverse genuri, a cules si prelucrat folclor. Printre distinctiile obtinute se numara cele
pentru compozitie (mentiuni si Premiul al II-lea Enescu; mentiune la Concursul International de la Venetia, 1933). Absorbit in principal de activitatea
dirijorala, Rogalski a compus relativ putin, dar la un nivel calitativ ridicat: muzica de teatru, trei balade pentru tenor si orchestra (Iancu Jianu, Toma
Alimos, Mihu Copilu'), muzica simfonica (intre altele Doua dansuri romanesti pentru suflatori, baterie si pian la patru maini, Doua schite simfonice, Doua
capricii pentru orchestra, Trei dansuri romanesti), muzica la filmul Viata invinge, piese camerale instrumentale (intre care Cvartetul de coarde din 1925)
si vocale.

Cele Trei dansuri romanesti pentru orchestra au fost create in 1950. La baza lor stau piese folclorice din trei zone foarte diferite ca limbaj, intr-o orchestratie
maiestrita (explicabil: era discipolul lui Ravel), cu o scriitura instrumentala de virtuozitate si intrutotul in spiritul expresiei genuine sublimate de
geniul inventiv al compozitorului. Primul dans este Joc din Ardeal; punctul de plecare il reprezinta melodii din regiunea intracarpatica; armoniile si
orchestratia creeaza atmosfera cuvenita. Dansul central, Gaida, are un accentuat caracter oriental (Zeno Vancea afirma ca este de obarsie macedoneana;
la fel si Mihai Popescu, in Repertoriul general al creatiei muzicale romanesti, vol.I: "dans aroman din Pind"), cu o melodie pregnanta suprapusa unui ritm
specific si unor armonii intens cromatizate, cu efecte sonore deosebite (trompeta cu surdina - intre altele). Hora din Muntenia, cu turnura lautareasca,
este plina de elan si stralucire, cu binevenite contraste. Succesul acestui triptic in tara si peste hotare a fost si este constant. In pofida valorii
lucrarii, aflate deasupra oricarei discutii, documente oficiale din 1951-1952 (rapoarte, rezolutii) incriminau cele Trei dansuri, acuzandu-le de "abuz
de stridente, o miscare ritmica monotona (era vorba de Gaida - n.n.) si utilizarea unor artificii de orchestratie (oare! - n.n.). Obtuzitatea unor astfel
de comentarii este evidenta (dupa cum remarca Octavian Lazar Cosma in Universul muzicii romanesti, Ed. muzicala, 1995, Rogalski era infierat alaturi de
cei mai de seama compozitori de atunci - Jora, Constantinescu, Silvestri, Andricu...). Se demonstreaza astfel nocivitatea ingerintei politicului in arta:
rezolutiile trec, muzica ramane...

A compus muzica de camera: "Sonata pentru pian" (1919, distinsa cu mentiunea a II-a a Premiului Enescu), "Cvartetul de coarde" (1925, distins cu Premiul
I Enescu); muzica simfonica ("Fresca antica", 1923; "Doua dansuri romanesti pentru suflatori, baterie si pian la patru maini", 1926; "Doua schite simfonice:
Inmormantare la Patrunjel si Paparudele", 1926; "Trei dansuri romanesti: Joc din Ardeal, Gaida , Hora din Muntenia", 1950 s.a.); muzica de film ("Viata
invinge", 1952).

Muzica sa, patrunsa de spirit popular, dezvaluie o gandire artistica profunda si este orchestrata cu un viguros simt coloristic, Rogalski fiind unul dintre
cei mai mari maestri romani ai orchestratiei.