CONSTANTIN I. PARHON

Constantin I. Parhon
(1874-1969)

Endocrinolog român, savant cu renume mondial; a fost profesor la Universitatea din Bucuresti. Membru al Academiei Române si a mai multor academii si societati
stiintifice din tara si strainatate. C. I. Parhon este creatorul scolii române de endocrinologie si unul dintre fondatorii acestei stiinte pe plan mondial.

Incepându-si activitatea stiintifica ca neuurolog si apoi ca psihiatru, C. I. Parhon a studiat arhitectonica celulara a maduvei spinarii, a demonstrat existenta
in scoarta cerebrala a unor centri vegetativi si a adunat un foarte bogat material clinic privitor la psihozele afective, sifilisul nervos, epilepsie,
halucinatiile multiple. Depasind viziunea anatomoclinica a scolii neuropsihiatrice a timpului, el a sustinut puncte de vedere noi, originale, in problemele
de baza ale acestor discipline stiintifice.

Cercetarile sale in domeniul endocrinologiei sunt fundamentale, C. I. Parhon fiind autorul primei carti de endocrinologie din lume, scrisa in colaborare
cu M. Goldstein in 1909 ("Secretiile interne"). El a pus, printre primii, problema secretiei interne a ovarului, a sustinut rolul glandelor paratiroide
in metabolismul calciului, a aratat rolul glandei tiroide in metabolismul lipidelor si al glucidelor etc. In clinica bolilor endocrine a izolat si a descris
sindroame noi: sindromul hiperhidropexic (denumit sindromul lui Parhon) si nanismul hiperhipofizar. A adus, de asemenea, contributii importante in studiul
biochimiei sindroamelor endocrine, clinice si experimentale, in problema valorii endocrine a epifizei si timusului, precum si in problema biologiei vârstelor.

Lucrari principale: "Manual de endocrinologie", in colaborare cu M. Goldstein si St.-M. Milcu (3 vol., 1945 - 1949), "Batrânetea si tratamentul ei" (1948),
"Biologia vârstelor"