BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA

BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA
(1858-1918)

Table with 2 columns and 21 rows
1858, 11 aprilie
S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si "mama Iana", în satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit
cu timpul o mahala a Bucurestiului.
1866-1869
Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4
(astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.
1869-1877
Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877
debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.
1878
Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe
sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.
1880-1882
Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane semnate cu pseudonimul Argus.
1882
Barbu Stefanescu obtine diploma de licenta în drept cu teza "Pedeapsa, natura si însusirile ei". Tot în acest an pleaca la specializare la Paris.
1883
Barbu Stefanescu debuteaza ca nuvelist sub influenta lui Emil Zola, cu Sultanica, în "România Libera".
1884
Din acest an Barbu Stefanescu va publica principalele sale opere cu pseudonimul Delavrancea, ca un omagiu adus înaintasilor sai vrânceni. Reîntors de la
studii din Franta, devine redactor la ziarele "România Libera" si "Epoca". Leaga o strânsa prietenie cu Al. Vlahuta si I. L. Caragiale.
1885
Delavrancea publica volumul de nuvele Sultanica.
1887
Conduce pentru o scurta perioada revista "Lupta literara", în care publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose. Tot în acest an Delavrancea publica volumul
de nuvele Trubadurul.
1888
Delavrancea devine redactor la "Revista noua" condusa de B. P. Hasdeu si colaborator al ziarelor liberale "Democratia" si "Vointa nationala".
1889
Delavrancea începe sa publice o serie de articole în care elogiaza picturile lui I. Andreescu si Nicolae Grigorescu.
1892-1893
Delavrancea publica volumul de nuvele Parazitii. Este numit suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti, în locul lui V. A. Urechia, predând cursuri
despre trasaturile specifice ale artei noastre populare. Tot în anul 1893 îi apare volumul de povestiri Între vis si viata. Începe colaborarea la revista
condusa de C. D. Gherea, "Literatura si stiinta".
1899
Delavrancea este numit primar al capitalei.
1909
Are loc premiera piesei Apus de soare. Tot în acelasi an, spre sfârsit, va avea loc premiera celei de a doua piese din Triologia Moldovei: Viforul.
1910
Are loc premiera celei de a treia piese din Trilogia Moldovei: Luceafarul. Delavrancea este numit ministru al Lucrarilor publice.
1911
Are loc premiera piesei Irinel.
1912
Delavrancea este ales membru al Academiei Române. Cu acest prilej rosteste discursul "Din estetica poeziei populare". Tot în acest an are loc premiera piesei
Hagi-Tudose.
1914-1916
Delavrancea sustine mai multe discursuri patriotice, îndeosebi pe tema unitatii nationale, pronuntându-se insistent pentru intrarea României în razboi în
vederea desavârsirii Marii Uniri.
1918, 29 aprilie
Scriitorul moare la Iasi si este înmormântat la Cimitirul "Eternitatea".